CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ „ÎNĂLȚAREA FECIOAREI MARIA”

CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ „ÎNĂLȚAREA FECIOAREI MARIA”

Localizare: Oradea, Șirul Canonicilor, nr. 2

Catedrala Romano-Catolică „Înălțarea Fecioarei Maria” localizată în incinta Palatului Baroc din Oradea (Palatul Episcopiei Romano-Catolice), este un monument ecleziastic de importanță majoră pentru patrimoniul arhitectural al orașului.

Ridicată la rang de Basilica Minor în anul 1992 de către Papa Ioan Paul al II-lea, frumoasa catedrală cunoaște o istorie de peste 250 de ani.

Piatra de temelie a construcției a fost pusă la 1 mai 1752. Lucrările s-au finalizat în anul 1779. Data reținută pentru sfințirea bisericii este 25 iunie 1780.

Primele planuri de edificare au fost realizate în 1750 de către arhitectul vienez Franz Anton Hillebrandt. Totuși, din 1752 – anul montării pietrei de fundament – proiectul catedralei este refăcut în totalitate de către italianul Giovanni Battista Ricca, după modelul bisericii iezuiților din Roma „Il Gesù”. După dispariția lui Ricca (în 1756, cel mai probabil), lucrările au fost continuate și dirijate de Dominicus Luchini, cel care l-a  însoțit pe Ricca la venirea sa în Oradea. Stilul arhitectural ales de Ricca pentru proiectarea edificiului a fost barocul nord-italian. Însă, odată cu numirea lui Adam Patachich la conducerea Eparhiei Romano-Catolice din Oradea, în 1759, proiectul bisericii este din nou încredințat arhitectului șef al curții imperiale din acea vreme, Franz Anton Hillebrandt. În această perioadă, încep lucrările de ridicare a palatului episcopal din proximitatea catedralei, aspect care tergiversează terminarea catedralei însăși. Hillebrandt aduce modificări importante la proiectarea clădirii, pe care o dorește ridicată mai degrabă în stilul baroc austriac târziu, decât în stil baroc italian.

După o perioadă în care lucrările au fost oprite, reluarea construcției catedralei este încredințată canonicului Iosephus Salamon, adept al concepțiilor lui Ricca. La intervenția Maicii Tereza, construcția este în sfârșit finalizată în 1779, în stilul ales de Hillebrandt.

Așadar, Catedrala Romano-Catolică din Oradea este o construcție de tip bazilical, cu un pronunțat stil baroc austriac târziu, care se distinge prin câteva elemente esențiale: fațada simplificată cu elemente clasicizante, turnurile joase (61 m) în raport cu masivitatea catedralei, portalurile secundare ale fațadei centrale, ferestrele ovale și motivele de panglici brodate de pe balustradele tribunelor de la transept.

Interiorul bisericii este construit de asemenea după model bazilical, fiind alcătuit din trei nave și transept, cu navele laterale compartimentate având fiecare rol de capelă. Navele laterale sunt prevăzute cu parter și etaj. Cupola în formă de calotă este integrată acoperișului.

Alte puncte de interes turistic din apropiere:

  • Palatul Baroc (Str. Șirul Canonicilor nr. 2)
  • Șirul Canonicilor (Str. Șirul Canonicilor nr. 7 – 25)

Surse:

Péter I. Zoltán: 3 secole de arhitectură orădeană, MTCR. Oradea, 2003.

Lasă un răspuns