BISERICA ROMANO-CATOLICĂ DIN CETATEA ORADEA

Locație: Oradea, Piața Independenței, nr. 41

Monument arhitectural în stil baroc provincial, localizat în partea de N-E a cetății interioare orădene, este una dintre cele mai vechi clădiri ecleziastice ale orașului. Ridicarea Bisericii baroce din Cetate începe în 1775 și survine pe fondul încercărilor de reconsolidare a cultului romano-catolic în acest spațiu european, după o lungă perioadă de ocupație otomană și exilat al episcopului romano-catolic.

În vecinătatea locului în care se află azi Biserica din Cetate, era amplasată în vremea regelui Ladislau I mănăstirea în jurul căreia s-au înălțat zidurile cetății cu scop defensiv. Ladislau I înființează în Cetatea din Oradea Capitlul, cu un important rol religios, cultural, social și administrativ. Tot el pune bazele edificării Catedralei și Palatului episcopal în Cetate. Însemnătatea locului crește după sanctificarea regelui Ladislau în 1192 de către papa Celestin al III-lea. Astfel, Catedrala episcopală din Cetate, care adăpostea trupul regelui, devine în perioada medievală un frecventat loc de pelerinaj din Estul Europei, unde se adună personalități notabile ale epocii. Regele Sigismund de Luxemburg (1387 – 1437) vizitează Catedrala și întreprinde acțiuni multiple pentru promovarea cultului Sfântului Ladislau. În Catedrala și cimitirul cetății au fost îngropați, în afară de Ladislau I, și alte figuri emblematice ale caselor regale: Andrei al II-lea, Ștefan al II-lea, Ladislau al IV-lea Cumanul, regina Beatrix, regina Maria, regele Sigismund de Luxemburg. În perioada Reformei, Catedrala este distrusă treptat. În secolul al XVIII-lea, Episcopia Romano-Catolică își recapătă statutul pierdut și demarează lucrările de ridicare a Bisericii actuale.

Edificiul Bisericii baroce de azi a avut inițial rolul unei capele a garnizoanei din cetate. Devine totodată și lăcaș de cult pentru credincioșii romano-catolici din oraș, în special pentru cei vorbitori de limbă germană. În timpul regimului comunist – timp de 50 de ani – clădirea încetează să fie folosită ca lăcaș de cult, noua sa utilitate fiind aceea de depozit. Își recapătă rolul său primar de-abia în anul 1992, în prezent fiind Biserică Parohială Romano-Catolică pentru enoriașii romano-catolici de etnie slovacă din Oradea.

Biserica a fost construită conform planurilor propuse de inginerul-arhitect Lodovico Marini. De-a lungul anilor, cunoaște două perioade esențiale de restaurare.

În 1836, incendiul care mistuie locuri și edificii importante ale orașului, afectează în mare parte și Biserica din Cetate. Este refăcută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu sprijinul financiar al episcopului romano-catolic Francisc Lajcsak. În această perioadă acoperișul-coif în formă de bulb (detaliu baroc) al turnului este înlocuit cu unul mai simplu, din tablă, în formă piramidală, care s-a păstrat până în zilele noastre.

Mult mai târziu, în anii 1991-1992, Biserica trece printr-o nouă etapă de renovare, prin reamenajarea interioară și amplasarea mobilierului modern. O orgă tipic barocă este de asemenea adusă în Biserica din Cetate, unde poate fi ascultată și azi în timpul desfășurării liturghiilor. Au fost întreprinse totodată lucrări de restaurare a fațadelor.

Monumentul are un plan dreptunghiular. Accesul principal în navă se face prin gangul cu boltă cilindrică de sub turnul-clopotniță, iar în latura vestică, cu un chenar simplu din piatră este marcată intrarea secundară în Biserică. Fiecare față a turnului are câte o fereastră mare cu terminații semicirculare, în stil baroc. Câte trei ferestre mari identice în stil baroc, precum și ferestre dreptunghiulare de dimensiuni mai mici se află pe fațadele laterale ale clădirii.

Atracții ale Bisericii:

  • Stilul baroc provincial

  • Acoperișul coif în formă piramidală din turnul Bisericii

  • Orga barocă

Alte puncte de atracție turistică din apropiere:

  • Cetatea Oradea

  • Catedrala Episcopală Ortodoxă din Oradea cu hramul „Învierea Domnului” (Centrul Civic, P-ța Independenței nr. 41)

Surse:

Péter I. Zoltán: 3 secole de arhitectură orădeană, MTCR. Nagyvárad, 2003.
Péter I. Zoltán: Nagyvárad római katolikus templomai, Literatus Nagyvárad, 1992.
Péter I. Zoltán: Nagyvárad építészeti emlékei a barokktól a szecesszióig, Convex Kiadó Nagyvárad, 1998.
Liviu Borcea: Memoria Caselor, Ed. Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai Oradea, 2003.

Lasă un răspuns