BISERICA ORTODOXĂ „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” (BISERICA CU LUNĂ)

BISERICA ORTODOXĂ „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” (BISERICA CU LUNĂ)

Locație: Oradea, Piața Unirii, nr. 2

În centrul orașului de pe malul Crișului Repede, dăinuie de mai bine de două secole arhitectura impozantă a uneia dintre cele mai cunoscute clădiri ecleziastice din Oradea. Biserica cu Lună, căci despre ea este vorba, își găsește originile la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când, ca urmare a proclamării Edictului de toleranță de către împăratul Iosif al II-lea al Austriei la 29 octombrie 1781, se permite construirea primei biserici de cult ortodox din centrul orașului.

Construcția bisericii a demarat efectiv la 9 noiembrie 1784. S-au scurs 48 de ani până la terminarea lucrărilor. Finalizarea integrală a edificiului, inclusiv pictarea pereților interiori, realizarea iconostasului, a sculpturilor și a detaliilor aurite s-a întâmplat în anul 1831. La 11 iunie 1832 a avut loc sfințirea bisericii.

Este prima biserică cu turn construită vreodată în Orașul Nou. De asemenea, este prima biserică ortodoxă care vede lumina zilei chiar în inima târgului.

Monumentul religios pe care-l vedem astăzi în Piața Unirii, în apropierea Palatului Vulturul Negru și a Catedralei Greco-Catolice Sf. Nicolae, este rezultatul planurilor arhitecturale concepute de proiectantul Iakob Eder si executate de constructorul Ioann Lins.

Clădirea este o operă arhitecturală autentică de inspirație barocă târzie, ce îmbină în mod armonios și elemente de natură neoclasică cu cele de proveniență bizantină. Întreaga arhitectură este adaptată și concepută de așa natură încât să permită îndeplinirea programului ritualic ortodox.

Picturile pe lemn din interiorul bisericii, sculptura în lemn și iconostasul aurit sunt opera fraților Alexandru și Arsenie Teodorovici din perioada 1816 – 1831. Au urmat mai multe perioade de restaurare a picturilor: între anii 1977 și 1979, pictorul Eremia Profeta realizează pictura în frescă a bisericii, iar în perioada 2000 – 2001, pictorul Marian Verza este cel care restaurează o bună parte a acestora. Actualmente, vizitatorii Bisericii pot contempla pictura în frescă, dar și ceea ce încă se mai păstrează din lucrările fraților Teodorovici: icoanele de pe catapeteasmă, picturile de pe scaunul arhieresc, amvon și de pe cele două strane.

Poate unul dintre cele mai evidente aspecte de autenticitate ale monumentului ecleziastic îl reprezintă impunătorul turn-clopotniță și mecanismul ingenios pe care-l integrează. Executat în 1793 de către mecanicul orădean Georg Rueppe, globul sferic jumătate auriu, jumătate negru, amplasat sub orologiul din turn, continuă să funcționeze și în zilele noastre. Mecanismul a fost în așa fel proiectat încât să facă mișcări rotative complete în jurul axei sale în 28 zile, ceea ce permite indicarea fazelor lunii. Datorită acestui detaliu ingenios, edificiul a împrumutat supradenumirea de „Biserica cu Lună”, acesta fiind de altfel și numele sub care este cunoscut monumentul de către locuitorii orașului cu precădere.

Astăzi, Biserica cu Lună din Oradea reprezintă un reper esențial al circuitelor turistice din oraș, fiind un adevărat simbol cultural, istoric și religios pentru urbea din care face parte, precum și o mărturie vie a identității religioase a comunității de locuitori din această regiune.

Atracții ale Bisericii:

  • Orologiul și mecanismul din turnul-clopotniță

  • Sfera din turn cu diametrul de 1 m face o rotație completă la 28 de zile și arată fazele lunii

  • Inscripția în limba germană de pe roata ancoră a orologiului din turn poate fi citită și astăzi: „Georg Rueppert in Grosswardein, 1793” (Georg Rueppert în Oradea Mare, 1793)

  • Copia portretului autentic al lui Horea, figură emblematică a răscoalei de la 1784 (pentru multă vreme, deasupra iconostasului se afla reproducerea autentică a portretului lui Horea, eroul răscoalei din 1784; în prezent, în Biserică poate fi admirată copia acesteia, originalul aflându-se la Muzeul Episcopiei Ortodoxe de Oradea)

  • Picturile vechi pe lemn, iconoclastul aurit

  • Vitraliile realizate, fiecare, din 18.000 de piese de sticlă

  • Arhitectura barocă târzie cu elemente clasice și bizantine

  • Muzeul memorial dedicat episcopului martir Roman Ciorogariu

  • Rămășițele trupești ale episcopului Roman Ciorogariu, cele ale episcopilor Nicolae Popovici și Vasile Coman, alături de ctitorii Mihai Cristof și Mihai Pușpechi

  • Textul de pe pisania săpată în piatra de pe timpanul cafasului corului, redactat în trei limbi: română, greacă și sârbă (Biserica a fost ridicată de locuitorii de naționalitate română, greacă (macedoromâni) și sârbă ai orașului)

  • Ușa Bisericii, realizată într-un frumos stil bizantin, cu înălțimea de 2.05 m, iar lățimea 3.45 m

  • Candelabrul cel mare din Biserica cu Lună, instalat aici în 1983; sculptat în lemn de tei în formă hexagonală, poleit cu aur, este prevăzut cu trei registre, fiecare cu următoarele dimensiuni: înălțime 4 m, diametru registru mic 0.6 m, diametru registru mijlociu 1.10 m, diametru registru mare 2 m; sfeșnicele electrificate formează mai multe buchete ornamentale ce fac din acest element decorativ o valoroasă podoabă

  • Sculptura în marmură realizată în 1970

Alte puncte de atracție turistică din apropiere:

  • Catedrala Greco-Catolică Sfântul Nicolae (Str. Iuliu Maniu)

  • Palatul Vulturul Negru (P-ța Unirii nr. 2-4, Str. Independenței nr. 1, Str. Vasile Alecsandri nr. 8)

  • Biserica Romano-Catolică Sfântul Ladislau (P-ța Unirii)

  • Palatul și Turnul Primăriei (P-ța Unirii nr. 1)

  • Sinagoga Neologă Zion (Str. Independenței nr. 22)

  • Complexul Capucinilor (Mănăstirea și Biserica Capucinilor) (Str. Traian Moșoiu nr.1)

  • Sinagoga Ortodoxă Hevra Sas (Str. Mihai Viteazul nr. 6)

  • Monumentul Holocaustului din Oradea (Str. Mihai Viteazul nr. 4)

Surse:

Péter I. Zoltán: 3 secole de arhitectură orădeană, Oradea, Editura Muzeului Ţării Crişurilor, 2003.

Liviu Borcea: Memoria Caselor, Ed. Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai Oradea, 2003.

Lasă un răspuns